Fostul deputat Mihail Boldea rămâne în arest

Fostul deputat Mihail Boldea, judecat pentru fraude imobiliare în valoare de aproximativ un milion de euro, rămâne în arest, potrivit deciziei luate de instanța supremă, prin care a fost admis recursul procurorilor DIICOT față de punerea lui în libertate.

În 25 iulie, Curtea de Apel Iași a hotărât judecarea lui Boldea în libertate, dar cu interdicție a părăsi țara.

Hotărârea a fost atacată cu recurs de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), la instanța supremă, care a admis, miercuri, acțiunea, astfel că fostul deputat rămâne în arest. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă.

Curtea de Apel Iași a decis anterior, în alte două rânduri, punerea în libertate a lui Boldea, însă acesta a rămas în arest deoarece recursurile procurorilor DIICOT față de ambele hotărâri au fost admise de instanța supremă.

Mihail Boldea a fost trimis în judecată, în stare de arest, la sfârșitul lunii iunie 2012, de către procurorii DIICOT – Serviciu Teritorial Galați, pentru fraude imobiliare în valoare de aproximativ un milion de euro. Alături de Boldea, în dosar sunt judecate 18 persoane, acuzate de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri oficiale și uz de fals.

Boldea a fost arestat preventiv în lipsă în 22 martie 2012 și încarcerat în 27 martie 2012, iar ulterior instanțele i-au prelungit succesiv măsura.

Potrivit procurorilor, inculpații au acționat sub coordonarea liderului grupării – Mihail Boldea.

„Membrii grupării, printre care Bolboceanu Mihaela Cristina, avocat din cadrul Baroului Galați și Luchiniuc Aurica, fost arbitru din cadrul Curții de Arbitraj Galați, identificau terenuri și imobile, situate în zone centrale ale municipiului Galați, proprietatea Consiliului Local Galați sau a unor persoane fizice, o parte din imobile fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în cauze penale, pe care le treceau în proprietatea altor membri ai grupului. În acest scop, inculpații au utilizat hotărâri judecătorești falsificate sau pronunțate în baza unor acte false, respectiv hotărâri arbitrale, pronunțate în fals. Membrii grupării înstrăinau ulterior imobilele către terțe persoane, cumpărători de bună credință, modalitate în care obțineau beneficii financiare substanțiale”, au precizat procurorii DIICOT.